Procesul reciclării în cadrul economiei circulare

În România, există o vorbă din popor care spune că toamna se numără bobocii. Octombrie este luna în care românii culeg recoltele îngrijite cu trudă de-a lungul anului.Am fost în vizită la Clean Recycle SA să aflăm dacă proverbul se aplică şi în cazul organizaţiilor licenţiate care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).Clean Recycle activează într-un domeniu cu potenţial crescut de conştientizare şi de îndrumare în procesul de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.OIREP este un acronim nou introdus pe piaţa de profil  şi înlocuieşte acronimul OTR  (Organizaţii  care se ocupă cu Transferul Responsabilităţii).Cum acest domeniu face parte integrantă din economia circulară, sintagma foarte des folosită în mediul de afaceri din România, l-am rugat pe domnul Cosmin Monda în calitate de Director General  al Clean Recycle SA să ne explice pe înţelesul tuturor ce înseamnă de fapt economia circulară.Ştim cu toţii ce presupune economia circulară? Produsele fabricate pot avea un ciclu de viaţă şi un altul de reciclare. Economia circulară are trei ramuri: fabricarea unui produs (lansarea pe piaţă), punerea pe piaţă a produsului (ciclul de viaţă) şi valorificarea ambalajului care poate fi reciclat după consumarea produsului ambalat (ciclul de reciclare). Dar economia circulară presupune mai mult de atât şi abia aici mai este mult de lucrat la responsabilizare: partajarea, reutilizarea, repararea si renovarea materialelor şi produselor existente.Clean Recycle SA a fost înfiinţată în anul 2017, în Bucureşti , din dorinţa de a se implica activ în procesul de responsabilizare a entităţilor implicate în procesul de reciclare.În România se aplică principiul răspunderii extinse a producătorului, aşa cum este el definit în Legea 249/2015. Operatorii economici sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional, după cum urmează:
a)operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate sunt responsabili pentru deşeurile generate de ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu excepţia ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor pe care aceştia le introduc pe piaţa naţională;b)operatorii economici care supraambalează produse ambalate individual în vederea revânzării/redistribuirii sunt responsabili pentru deşeurile generate de ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe piaţă;c)operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deşeurile generate de respectivele ambalaje;d)operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, sunt responsabili pentru respectivele ambalaje.Aceste obiective pot fi îndeplinite fie individual de către operatorii economici, fie prin intermediul organizaţiior licenţiate în preluarea responsabilităţii şi îndrumarea în procesul de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje (OIREP).Operatorii economici dezvoltă programe de voluntariat în privinţa reciclării responsabile, o dovadă în plus că suntem parteneri pe o piaţă  care începe să se maturizeze. Obiectivul comun (OIREP  - Operatori Economici – Reciclatori) pe termen mediu şi lung este să eficientizăm procesul de reciclare prin atingerea unui procentaj de valorificare a deşeurilor de minim 80% din totalul ambalajelor puse pe piaţa din România.Termenele sunt stabilite în conformitate cu legislaţia actuală şi, bineînţeles, prin alinierea la directiva europeană.Sunt foarte multe lucruri de spus despre acest domeniu de avangardă, motiv pentru care ne-am gândit să aprofundam subiectul pe tot parcursul lunii octombrie, prin detalierea activităţilor pe care le desfaşoară organizaţiile de profil.

Cosmin Monda, general manager Clean Recycle: Reintegrarea sticlei returnabile în procesul de ambalare, mai costisitoare decât achiziționarea de recipiente noi

Până la data de 1 ianuarie 2021, România ar trebui să aibă un procent de returnare a ambalajelor reutilizabile de 80%. În timp ce în majoritatea țărilor europene există campanii săptămânale de informare a populației, în România gradul de informare referitor la colectarea deșeurilor este foarte scăzut, autoritățile locale sunt în general nepregătite pentru măsurile care ar trebui să fie luate, iar producătorii de bunuri ambalate în recipiente de sticlă returnabile întârzie preluarea acestora deoarece reintegrarea lor în procesul de ambalare este mai costisitoare decât achiziționarea de recipiente noi. În interviul cu Cosmin Monda, general manager Clean Recycle, am încercat să aflăm ce este de făcut în încercarea de a tinde să ne respectăm angajamentele asumate în calitate de țară membră a Uniunii Europene.
Cosmin Monda, general manager Clean Recycle
În vara anului trecut, Guvernul a emis ordonanța de urgență 74/2018, cu scopul de a ușura implementarea legislației europene privind economia circulară, precum și punerea în aplicare a angajamentelor luate în fața Comisiei Europene. Astfel, s-au stabilit instrumentele economice necesar a fi implementate: plătește pentru cât arunci, răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție-returnare și contribuția pentru economia circulară. Care este efectul modificărilor legislative efectuate asupra clienților dumneavoastră?Noile reglementări sunt de natură să determine o responsabilitate sporită din partea generatorilor de deșeuri de ambalaje în ceea ce privește participarea lor nemijlocită la colectarea și, respectiv, valorificarea acestora, alături de operatorii economici ce comercializează produsele lor.Am în vedere prevederile actelor normative atât cu privire la obligația de a organiza măsurile necesare pentru preluarea ambalajelor reutilizabile, astfel încât să se ajungă la un procent de returnare de 80%, cât și în ceea ce privește instituirea unui sistem de garanție-returnare pentru ambalajele primare din sticlă, plastic sau metal nereutilizabile, începând cu 1 ianuarie 2021.Întrucât implementarea acestor măsuri presupune organizarea unor structuri adecvate la nivelul deținătorilor de deșeuri de ambalaje, este necesar să se emită cât mai urgent hotărârea de guvern ce va reglementa aceasta activitate, așa cum este prevăzut în Legea 249/2015, art. 10 alin. 5 și 6.Considerați că o sporire a autorității ADI-urilor va ajuta sau nu România în atingerea țintelor de reciclare?ADI-urile, ca și conceptie, pot ajuta la îmbunătățirea activităților de colectare a deșeurilor de ambalaje de la populație. Pentru aceasta ar trebui să li se acorde fonduri și competențe sporite care să le permită să joace un rol important în această activitate, dar și în acțiuni de conștientizare a cetățenilor cu privire la necesitatea colectării separate a deșeurilor. Însă, poziția ADI-urilor nu trebuie să conducă la implicarea lor în activitățile societăților de salubritate. ADI-urile trebuie să se dezvolte, în opinia noastră, ca o interfață între UAT-uri, societățile de salubritate și OIREP-uri, fără a se implica în decizii care ar putea afecta mediul concurențial.Credeți că autoritățile locale sunt pregătite pentru implementarea sistemului plătește pentru cât arunci?Unele da, dar majoritatea nu sunt pregătite. Acest principiu presupune ca primăriile, prin societățile de salubritate, să asigure colectarea separată a fracției uscate de cea a fracției umede, urmând ca UAT-urile să valorifice separat fracția uscată. Aceasta ar putea fi preluată de OIRP-uri contra cost, sume ce ar permite subvenționarea parțială a colectării și implicit reducerea costurilor acoperite de populație, ceea ce ar trebui să contribuie la încurajarea populației să respecte colectarea separată a celor două fracții. Primăriile vor fi nevoite să asigure, împreună cu societățile de salubritate, spațiile necesare colectării separate a  fracției uscate.Considerați că cetățenii sunt suficient informați despre acest sistem? Cum credeți că vor reacționa?La acest aspect suntem foarte departe de ceea ce ar fi nevoie. Necesitatea educării populației pentru a înțelege importanța colectării separate a deșeurilor este extrem de puțin prezentată în mass media. Majoritatea țărilor europene au emisiuni la televiziunea de stat, transmise cel puțin săptămânal, în cadrul cărora sunt prezentate modalități de colectare a deșeurilor, dar cel mai mult sunt prezentate acțiuni de eliminare a unor cauze ce ar putea conduce la poluarea mediului.De asemenea, la nivelul primăriilor se prezintă măsurile luate pe plan local în scopul protejării mediului înconjurător, ceea ce în România nu se face decât sporadic.Cât privește reacția populației, apreciez că, dacă se asigură o buna informare și o dotare corespunzătoare, cetățenii vor răspunde pozitiv.Momentam sistemul garanție-returnare se referă strict la ambalajele din sticlă, și doar un anumit tip de sticlă, iar acest tip de ambalaj încă nu este colectat din zona marilor retaileri.  Care este motivul, ținand cont că sistemul a fost anunțat încă din iulie 2018?În ceea ce privește motivele întârzierilor în aplicarea acestor prevederi aș vrea să prezint două dintre ele.Producătorii de bunuri ambalate în recipiente de sticlă returnabile întârzie preluarea acestora deoarece reintegrarea lor în procesul de ambalare este mai costisitoare decât achiziționarea de recipiente noi.În plus, operatorii economici ce comerializează produse în recipiente returnabile au întârziat asigurarea logisticii necesare, fie din lipsa de spațiu, fie din lipsă de personal.Care sunt propunerile dumneavoastră pentru îmbunătățirea sistemului actual?În opinia mea ar trebui ca și colectorii  autorizați să poată prelua și ambalajele de sticlă, fie ele primare, secundare sau terțiare. Spun aceasta avand în vedere specificul activității de reciclare a sticlei, respectiv faptul că pentru a putea fi reciclată în mod corespunzator, sticla trebuie să aibă o anumită puritate și o anumită dimensiune minimă, iar în salubrizare sticla ajunge spartă în bucați mult prea mici pentru a putea fi refolosită. Singura soluție, în opinia mea, ar fi permiterea colectării acestor ambalaje de către colectori autorizați.Care sunt propunerile dumneavoastră și pentru celelalte ambalaje de unică folosință?Revenirea la obligarea OIREP-urilor să reinvestească o parte a profitului obținut în infrastuctura de colectare selectivă, sisteme automatizate ș.a.m.d.
Call Now ButtonSUNA ACUM
RomaniaGermanHungary
error: Continut Protejat!!!